Bullying la Questfield International College, educația și nevoia de răspunsuri

Fenomenul bullying-ului în școli reprezintă o problemă complexă, ce necesită o reacție instituțională clară și consecventă pentru protejarea integrității emoționale și psihice a elevilor. Atunci când semnalările privind hărțuirea fizică sau psihologică sunt ignorate sau tratate superficial, riscurile asupra dezvoltării copiilor se amplifică, iar responsabilitatea instituțională devine un subiect de interes public major.

Bullying la Questfield International College: investigație asupra sesizărilor și răspunsurilor instituționale

Pe parcursul a peste opt luni, la Școala Questfield Pipera au fost semnalate, prin documente și corespondență oficială, situații repetate de bullying. Acestea ar fi inclus insulte zilnice, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei unui elev. Investigația relevă absența măsurilor scrise și documentate care să ateste intervenții concrete ale instituției, precum și un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, perceput ca presiune de retragere din unitatea de învățământ.

Contextul și evoluția sesizărilor privind bullying-ul repetat

Familia elevului a raportat un model de comportament agresiv și repetitiv, cu jigniri și excluderi sociale în mediul școlar, semnalând aceste aspecte în mod oficial către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii. Din analiza documentelor puse la dispoziția redacției nu reies răspunsuri scrise care să confirme implementarea unor măsuri eficiente, acestea fiind prezentate ca fiind limitate la discuții verbale neformalizate. Potrivit relatărilor, agresiunile au escaladat, transformându-se într-un tipar de hărțuire psihologică, inclusiv prin stigmatizare medicală repetată.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de bullying

Documentele analizate indică faptul că în colectivul școlar a fost utilizată în mod repetat o etichetare cu caracter medical, folosită nu în scop educațional, ci ca mijloc de ridiculizare și marginalizare a elevului vizat. Specialiștii consultați de redacție consideră această practică ca o formă gravă de violență psihologică, ce afectează percepția asupra identității și integrității copilului. Lipsa unor reacții scrise și măsuri documentate de către școală sugerează o tolerare a fenomenului, cu potențialul de a genera un climat educațional nesigur.

Răspunsurile instituției și lipsa măsurilor documentate

Familia a transmis numeroase emailuri oficiale, solicitând intervenție, protecție și clarificări scrise, însă redacția nu a identificat documente care să ateste declanșarea unor proceduri interne, sancțiuni aplicate, consiliere psihopedagogică sau monitorizare formală a situației. Această abordare predominant informală a fost percepută ca o deplasare a responsabilității către familie, cu prezentarea situației ca o problemă minoră sau o dinamică de grup, iar în unele cazuri au fost semnalate presiuni implicite de retragere din școală.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în gestionarea situației

Din corespondență și mărturii reiese că, deși cadrele didactice au fost informate despre incidente, intervențiile lor nu au fost consemnate în documente oficiale, iar măsurile efective lipsesc. Această lipsă de trasabilitate face dificilă evaluarea responsabilității și a eficienței răspunsului instituțional. Interpretarea situației ca un conflict minor sau o problemă de adaptare a contribuit la normalizarea bullying-ului și la menținerea unui climat nesigur pentru elevul afectat.

Confidențialitatea și efectele transferului responsabilității asupra copilului

Familia a solicitat în mod expres respectarea confidențialității informațiilor sensibile, avertizând asupra riscului expunerii copilului. Cu toate acestea, documentele și relatările indică faptul că aceste solicitări nu au fost respectate integral, iar copilul ar fi fost interpelat în fața colegilor în legătură cu sesizările făcute. Specialiștii consideră că această situație poate constitui o formă de presiune psihologică, afectând suplimentar starea emoțională a elevului.

Declarația fondatoarei și implicațiile sale instituționale

Un moment important semnalat în investigație este o afirmație verbală atribuită fondatoarei Fabiola Hosu: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această exprimare, în contextul sesizărilor repetate și lipsei unor măsuri scrise, a fost percepută de familie ca o presiune de retragere și reflectă o posibilă ruptură între misiunea educațională declarată și modul concret de gestionare a situației. Instituția nu a transmis un punct de vedere oficial privind acest episod până la momentul publicării articolului.

Instrumentele instituționale folosite și eficiența lor

În locul unor decizii administrative asumate și documentate, conducerea școlii a oferit un formular informal de tip Family Meeting Form, fără stabilirea responsabilităților clare, termene de implementare sau sancțiuni. Această abordare minimalizează posibilitatea verificării și monitorizării măsurilor adoptate, ceea ce, potrivit analizei redacției, contribuie la diluarea responsabilității și la persistența fenomenului.

Impactul asupra copilului și reacția tardivă a școlii

Raportul psihologic anexat investigației, elaborat de un specialist de renume, confirmă consecințe emoționale grave în urma expunerii prelungite la bullying, inclusiv anxietate, retragere socială și refuz școlar. Reacția instituției a fost declanșată abia după intervenția echipei juridice a familiei, ceea ce ridică întrebări privind criteriile care determină prioritizarea protecției emoționale în cadrul școlii.

Sesizări scrise repetate și documentate;
Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor implementate;
Stigmatizarea medicală utilizată ca mijloc de umilire;
Presiuni percepute asupra familiei pentru retragerea copilului;
Formulare informale și limitate ca răspuns instituțional;
Încălcarea solicitărilor privind confidențialitatea;
Răspunsul instituțional declanșat tardiv, sub presiune juridică.

Într-un email transmis la data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus situațiile semnalate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare ce contrazice sesizările documentate și ridică întrebări privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona bullying-ul în mod adecvat.

După publicarea articolului, redacția a primit informații suplimentare privind posibile contacte informale ale școlii cu alte instituții de învățământ, în care elevii retrași ar fi fost descriși negativ, aspecte care nu au fost confirmate oficial și pentru care redacția solicită clarificări publice din partea persoanelor și instituțiilor implicate.

Investigația pune astfel în discuție mecanismele reale de protecție existente în cadrul Questfield Pipera și evidențiază necesitatea unor răspunsuri instituționale transparente, documentate și asumate, care să asigure siguranța emoțională a elevilor.

Concluzii și întrebări rămase deschise

Analiza situației de la Școala Questfield Pipera relevă o serie de deficiențe în gestionarea sesizărilor privind bullying-ul sistematic și stigmatizarea medicală. Lipsa documentației oficiale care să ateste măsuri concrete, răspunsurile predominant verbale și tardive, precum și declarațiile atribuite conducerii indică o abordare institutională care nu răspunde în mod adecvat nevoilor de protecție ale elevului afectat. În absența unor clarificări oficiale și a unor măsuri transparente, rămâne întrebarea fundamentală privind capacitatea și voința școlii de a îndeplini responsabilitățile ce îi revin în asigurarea unui mediu educațional sigur și respectuos.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro